Concert integral Mozart, la Capitol

2 aprilie 2018

In seara de joi, 5 aprilie 2018, de la ora 19,00, la Filarmonica Banatul vom avea parte de un concert integral Mozart. La pian, Dragos Mihailescu, dirijorul concertului fiind Radu Postavaru. Lucrarile propuse sunt Uvertura la opera Clementa lui Tito, Concertul pentru pian si orchestra nr.24,  KV 491 si Simfonia nr. 41 in do major, KV 551.

In ultimul an al vietii, Mozart primeste comanda de a compune o opera care sa fie prezentata la sarbatoarea incoronarii imparatului Boemiei, Leopold al doilea. Proiectul trebuia sa-l primeasca Salieri, dar cei care-l sprijineau de putina vreme pe Mozart, au fost mai puternici. Astfel,  reprezentantii Boemiei au semnat un contract cu impresarul Guardasoni, pentru o opera de celebrare. Cum incoronarea era prevazuta pentru 6 septembrie 1791, Mozart, care  era in lucru la opera Flautul fermecat, avea doar 18 zile. Astfel s-a nascut opera Clementa di Tito, o drama nobila si solemna, dupa un text al lui Metastasio, scris in 1734.

Opera a fost departe de calitatea Flautului fermecat, Alfred Einstein scriind ca subiectul era prea artificial si protagonistii erau mai mult marionete decat personaje adevarate. Uvertura este in stil clasic, deschisa de solemne unisoane intrerupte de pauze, apoi dezvoltandu-se in tema intai, tema a doua mai cantabila si tema a treia in tempo fugat. Este o tipica opera seria, cu trimiteri la stilul nobil italian, ce a predominat in Europa intre 1710 si 1770.

Concertul pentru pian de Mozart este al treilea dintr-o succesiune rapida de trei concerte compuse in iarna anului 1785-1786, putin inainte de premiera celebrei sale opere comice – Nunta lui Figaro. Premiera a fost la 7 aprilie, la Burgtheater din Viena, cu Mozart solist, el conducand orchestra de la pian, cum facea deseori pianistul Jean-François Antonioli pe vremea cand era oaspetele filarmonicii. Beethoven spunea ca n-ar putea niciodata sa compuna un concert atat de frumos. Unii chiar afirma ca s-ar fi inspirat putin din text pentru compunerea celebrului concert nr. 3, ascultat pe scena Capitol, luna trecuta, pe data de 23. Si Brahms a admirat concertul, propunandu-i Clarei Schumann sa-l cante. Chiar a compus o cadenta proprie pentru prima parte. Concertul este destul de intunecat, este tragic si pasional, fiind una din rarele lucrari create de Mozart intr-o tonalitate minora.

In lunile de vara ale anului 1788, Wolfgang Amadeus Mozart a compus celebra Trilogie finala, ultima dintre cele trei fiind Simfonia nr. 41 in do major Jupiter, care va incheia seara de muzica din sala Capitol. Aceasta minunata lucrare, luminoasa si olimpica, nu lasa loc pentru tristete sau melancolie, cu toate ca necazurile il invadau pe Mozart, in special marea durere ca doar cu o luna inainte, in iunie, ii murise fetita, Theresia, la numai 6 luni de viata. Numele dat simfoniei, Jupiter, cel al puternicului zeu, desi este foarte sugestiv, nu a fost dat de Mozart, ci de impresarul sau din Londra, Johann Peter Salomon. Aceasta ultima simfonie, un impunator monument, este o muzica senina, maestuoasa, insasi tonalitatea aleasa dezvaluind intentia de stabilitate, echilibru si grandoare. Metafora de a fi denumita Jupiter s-a dovedit a fi inspirat aleasa. Ascultand-o vom intelege de ce aceasta ultima simfonie a geniului muzicii isi merita locul in Olimp.