Medalion Beethoven

10 octombrie 2016

beethoven_medalionVineri, 14 octombrie 2016, de la ora 19,00, Sala Capitol gazduieste un concert simfonic ce are in program Uvertura Operei Fidelio, Op. 72, Concertul nr. 3 pentru pian si orchestra in do minor, Op. 37 si Simfonia a V-a in do minor, Op. 67, toate semnate de Ludwig van Beethoven. Dirijor: Gheorghe Costin. Solista: Elisabeth Leonskaja (Austria).

Uriasa personalitate a lui Ludwig van Beethoven a marcat intrarea muzicii intr-o etapa noua. Fiind la confluenta a doua mari epoci artistice, el nu s-a sfiit sa incalce canoanele formale ale esteticii clasice, croind drum viguros spre o alta viziune, care avea sa imbogateasca arta muzicala cu noi sentimente, imagini si forme, vestind inceputul marii epoci romantice. Concertul simfonic din 14 octombrie ofera melomanilor trei lucrari caracteristice din marea creatie a „titanului” muzicii simfonice.

Opera Fidelio a fost o incursiune facuta de Beethoven intr-un domeniu abordat doar in trecere, fiind singura opera a compozitorului. Doar la a treia reprezentatie ea s-a bucurat de succes. Unii critici spuneau ca esecurile anterioare se datorau unui text mizerabil, altii ca erau prea multe inovatii in ansamblul dramatic-muzical, sau ca generalizarea simfonica nu lasa loc ariilor si cantilenelor in stil bel canto. Este drept ca Beethoven nu fusese niciodata in Italia, precum alti compozitori germani. Se observa la aceasta opera un ascetism uimitor, parand a fi o lucrare nescenica. Pentru Fidelio, Beethoven a scris nu mai putin de patru uverturi, Leonora 3 fiind de departe cea mai reusita, un adevarat model de perfectiune. A fost compusa la reluarea operei, in 1806. Se regaseste cel mai des pe afisele concertelor simfonice. Mentionam ca Leonora era sotia lui Florestan, personajul principal al operei.

Concertul pentru pian si orchestra in do minor nr. 3 op. 37 este expresia maturitatii depline a compozitorului. Pentru prima data, el se rupe definitiv de stilul inaintasilor lui si se prezinta in maniera care-i va aduce mai apoi supranumele de „titanul”. Constient sau nu, in acest concert el da frau liber temperamentului sau vulcanic si stiintei sale de compozitor. Creaza dramatism si efuziuni eroice reusite nu doar prin textul muzical, dar si prin opunerea pianului solistic, orchestrei, ca intr-un veritabil camp de batalie. El foloseste o tonalitate minora, la fel cum va proceda mai apoi cu celebra Simfonie a V-a, pe care o vom asculta la finalul concertul de vineri seara. La premiera, in aprilie 1803, Beethoven a interpretat partea de pian solo cantand-o din memorie pentru ca inca nu scrisese notele pe hartia cu portative. A fost necesar s-o faca mai apoi, cand un student al sau, Ferdinand Ries, a fost programat sa-l cante. Pe scena Salii Capitol, concertul va fi interpretat de pianista Elisabeth Leonskaya.

Se spune ca simfonia destinului, asa cum mai este denumita Simfonia a V-a, ar fi cea mai notorie lucrare din toata muzica simfonica. Despre ea stiu cate ceva si acei care n-au intrat vreodata la un concert simfonic, sau nu asculta muzica de acest gen. Totul a pornit de la valoarea simbolica a motivului initial, patru note care ar reprezenta destinul care bate la usa. Ideea apartine secretarului lui Beethoven, Anton Schindler, care, dupa moartea compozitorului scria despre acest lucru superromantizandu-i imaginea. in multe carti, articole sau caiete program, au aparut diverse pareri in legatura cu simbolistica acestui motiv, ajungandu-se sa se considere chiar, ca este ciocanitul unui graur. Pana la urma s-a impus ideea ca este destinul ce bate la usa si asa a ramas pana azi. Anecdotica a impus simfonia in randul tuturor, dar iubitorii muzicii o considera o capodopera pentru valoarea ei extraordinara. Ea a fost slab interpretata la premiera, in 1808, la Viena, pentru ca muzicienii orchestrei n-au avut timp destul de repetitii, deoarece a fost inclusa intr-un concert ce dura patru ore, toate lucrarile fiind compozitii ale lui Beethoven. Impresia rece a publicului s-a schimbat total un an si jumatate mai tarziu cand, avand conditii optime pentru repetitii, simfonia a declansat un succes rasunator. De atunci pana azi gloria a insotit mereu aceasta creatie deosebita. Concertul simfonic va fi dirijat de maestrul Gheorghe Costin.